Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Limba de afisare | Language

Arabic AR Chinese (Simplified) ZH-CN Dutch NL English EN French FR German DE Italian IT Portuguese PT Romanian RO Russian RU Spanish ES

Lupta împotriva știrilor false a început. Parlamentul dezbate un proiect de lege împotriva ”fake news”

Parlamentul Franței a început joi dezbaterile privind un proiect de lege dur, menit să reprime știrile false, susținut de președintele Emmanuel Macron, pe fondul unor voci critice care argumentează că este o amenințare potențială pentru libertatea presei.

Măsura ar permite judecătorilor să blocheze conținutul considerat fals în cursul unei perioade de trei luni care precede alegerile, potrivit New York Times, citat de caleaeuropeană.ro.

Conform legii avute în vedere de liderul de la Elysee, judecătorii vor avea totodată dreptul să blocheze un website sau contul unui utilizator şi să oblige platformele de internet să publice numele celor din spatele conţinuturilor sponsorizate.;

Emmanuel Macron se numără printre cei vizați de fake news, anul trecut circulând o știre falsă î care afirma că are un cont offshore în Bahamas. Liderul de la Elysee a anunțat că lupta împotriva „fake news” reprezintă o prioritate a președinției sale. La Republique en Marche, partidul președintelui francez Emmanuel Macron, a obținut majoritatea absolută în Adunarea Națională, iar legea va trece, notează sursa citată.

Propunerea, vizată și de critici

Dar propunerea președintelui a creat disensiuni din momentul în care a prezentat-o: de la jurnaliști care o văd ca pe un atac asupra libertății presei; la analiști care consideră că este inutilă deoarece Franța are o lege din 1881, care vizează știrile false; la opoziția politică, care consideră că măsura este o amenințare la adresa democrației și care, în general, critică ceea ce numesc ei o ”agățare de putere” a lui Macron.

„Numai regimurile autoritare încearcă să controleze ceea ce vor să fie adevărul”, a protestat recent senatorul conservator Bruno Retailleau. Libertatea de exprimare implică şi unele riscuri, dar este mai bună „decât tentaţia de a controla minţile”, a adăugat el, conform Agerpres.

„Mai este Franţa o democraţie dacă pune botniţe cetăţenilor ei? Este ceva foarte îngrijorător”, a reacţionat la rândul ei lidera extremei drepte, Marine Le Pen, fost oponent în cadrul alegerilor prezidențiale al lui Macron, într-o postare pe Twitter.

În opinia altor critici, încercarea de a reglementa discursul online a depăşit o linie sensibilă şi se merge către zona cenzurii. Acuzaţii de cenzură au fost consemnate şi în Germania, unde o lege asemănătoare celei dorite de Macron este în vigoare de la 1 ianuarie şi şi-a produs deja primele efecte prin suspendarea conturilor pe Twitter şi Facebook ale unor politicieni din extrema dreaptă şi ale unei publicaţii satirice pentru comentarii ostile la adresa migranţilor musulmani.

În luna februarie a anului trecut, rețeaua de socializare Facebook a decis introducerea butonului de raportare al știrilor false și în România, după ce o astfel de măsură a fost pusă în aplicare . Informaţiile false reprezinta o mare problema pentru cei care îşi iau informaţiile exclusiv din Facebook.

Principiul acestui report funcţionează la fel ca celelalte opţiuni ale Facebook. Cu cât numărul reclamaţiilor este mai mare, cu atât algoritmul Facebook va recunoaşte postarea mai uşor şi o va şterge de pe pagina celor care au publicat-o.

O altă măsură menită să combată propaganda rusă este cea adoptată în luna noiembrie a anului trecut, când Facebook a anunţat utilizatorii dacă au intrat în contact cu informaţiile propagate de agenţi ruşi, acuzaţi de ingerinţe în alegerile din Statele Unite şi Marea Britanie.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *