Fără patimă: USR & PLUS – de la prostie și iresponsabilitate uluitoare la strategie golănească

1 89


Decizia nr. 3D/07.03.2019 a Biroului Electoral Central „pentru respingerea protocolului de constituire a alianței electorale Alianța 2020 USR PLUS” este celebră la această oră, dar e doar dintre cele cinci decizii de respingere, din totalul de șapte luate, ieri. Notorietatea a câștigat-o înainte de a fi căutată și citită cu atenție, pe baza declarațiilor și acuzațiilor exprimate și apoi generate de tandemul Barna – Cioloș. Se spune, preluând cuvintele celor doi, că blochează Alianța 2020 USR PLUS din motive absurde, total nedemocratice. Că se încalcă dreptul de a fi votați, dar și dreptul românilor de a vota. Este pentru prima oară, după 1990, când este respinsă o listă care în sondaje se bucură de susținerea a aproximativ 20% dintre români. Este un act profund nedemocratic prin care se încearcă să fie scoși din procesul electoral. Ceea ce s-a întâmplat la BEC este o politizare nepermisă a unui organism care ar trebui să mențină echilibrul democratic. În fine, indiferent de câte obstacole le vor pune, nuse vor opri.

Dacă nu ați observat, abil sau aberant, invocă susținerea a aproximativ 20% dintre români! Asta e gogonată rău de tot. Oare de unde-au scos-o Dan Ilie și Dacian Julien?

În fapt și la rigoare, BEC a constatat, analizând cererea înregistrată pe 3 martie, că potrivit menţiunilor înscrise în poziţia nr. 125 din Registrul partidelor politice, preşedinte al USR este Nicuşor Dan, acesta fiind cel în drept să reprezinte USR, iar cererea de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale a fost formulată de Dan Barna, care nu are calitatea de reprezentant al USR. De asemenea, în cazul PLUS, potrivit menţiunilor înscrise la poziţia 181 din Registrul partidelor politice, preşedinte este Raluca Daneş, aceasta fiind cea în drept să reprezinte partidul. Ce s-a observat greu din comunicatul oficial este că la BEC au fost depuse ulterior – pe 6 martie, respectiv 7 martie – cereri din partea Ralucăi Daneș (PLUS) și a lui Elek Levente (USR), ultima după expirarea termenului legal. Levente devenise președinte interimar de drept după despărțirea furtunoasă de Nicușor Dan, doar că nimeni nu s-a învrednicit să trimită hârtii la Tribunalul București pentru consemnarea lui în Registrul partidelor, înainte de alegerea lui Barna care e contestată în instanță. Pe partea cu Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate, poate să urle Cioloș ce vrea, dar să nu ne ia pe toți de proști. Până ce va fi validat de Tribunal, președinte e Raluca Florina Daneș.

Ca să vezi cum se strică echilibrul democratic și cum se încalcă dreptul la a vota și a fi votat, bașca politizarea nepermisă a unui organism.
Sigur, legile pot fi proaste, greoaie, depășite. După ce clamează drepturi fundamentale călcate în picioare, complicități la instaurarea unui stat totalitar, 14 organizații civice de gardă pe unitate revin totuși cu picioarele pe pământ. Semnalează trei motive din cauza cărora suntem martorii unui conflict între dreptul constituțional de a fi ales și obligațiile legale formale: 1. Lipsa celerității în rezolvarea unor cazuri care țin de drepturi fundamentale; 2. Inadecvarea legii partidelor la realitățile organizațiilor; 3. Subdimensionarea sistemului judiciar și supraîncărcarea magistraților. Toate astea erau știute de oricine are treabă cu politica serioasă. Oucpându-și timpul de atâta vreme cu statul para-perpendicular, cu ordonanțele și „codrii” penali, cu dominația apăsătoare a PSD și a grupului Dragnea asupra României, cu incoerența și ineficiența Opoziției sau subvențiile odioase primite de partide la buget, nu le-a trecut prin cap să lupte să simplifice și legislația în materie politico-electorală? Dacă nu le-a trecut, atunci se supun.

Strict tehnic vorbind, pe seama oricărui gen de alegeri, odată anunțată ziua votului (data de referință) se stabilește un calendar, care merge înapoi, cu termene precise. Partidele care-și văd de treabă au un corp de specialiști care pornește ca la cheie. Știu când și ce trebuie să aprobe guvernul, când se constituie și cum se completează BEC, ce, cum și când înregistrezi, când se „coboară” cu birourile electorale în teritoriu. Știu socoteala listelor de candidați și a celor cu semnături când e cazul, știu absolut totul. Este elementar, prin urmare, să ai habar în ce condiții și cât durează să ai acte în regulă la tribunal.

N-au știut, sunt așa de proști, de iresponsabili? Tocmai ei, apostolii renașterii României, cei mai sinceri, corecți și competenți dintre toți? Să fim serioși, le era suficient să închirieze cu ora un jurnalist cu experiență. De-asta n-a durat mult, în cursul zilei de joi, până s-a conturat bănuiala legitimă cu USR & PLUS au forțat dinadins, scopul fiind victimizarea și câștigarea golănească a unui capital consistent de simpatie.

Iar dacă e să revenim la decizia BEC, de discutat nu este de ce magistrații – Georgeta Carmen Negrilă, Mirela Vișan, Geanina Cristina Arghir, Alina Sorinela Macavei și Anca Mădălina Alexandrescu – au votat împotrivă, ci votul favorabil de la PNL, Pro România și un vice al Autorității Electorale Permanente (cel de la PLUS se subînțelege). Apropo, vorba nefericitului Tomac de la PMP, cum au nimerit partidul lui Ponta, Prodemo și Puterea Umanistă în birou, din moment ce n-au intrat în Parlamentul European pe ușa din față? Neplăcut de simplu, le permite legea.

Tot legea impune, de exemplu, nenorocirea cu sutele de mii de semnături de susținere, cea mai tâmpită reglementare din toată Uniunea pentru alegerile europarlamentare. Noroc că le aduce subiectul pe tapet radicalul și tot mai energicul deputat Remus Borza, care denunță Frăția dinozaurilor politici. Iată un fragment dureros din postarea sa recentă: „România are o legislație draconică prin care îngrădește foarte mult posibilitatea partidelor noi și a candidaților independenți de a avea reprezentare în Parlamentul European. Conform Legii 33/2007, partidele politice, alianțele electorale și organizațiile aparținând minorităților naționale sunt obligate să depună la BEC o listă de 200.000 de susținători, iar candidații independenți o listă de 100.000 de semnături. Acest sistem, evident, profită partidelor mari, cu infrastructură și logistică în teritoriu. Principalii câștigători sunt PSD și PNL. Este o altă dovadă a frăției dinozaurilor din politica românească, în flagrantă contradicție cu practica și legislația europeană. În multe țări din UE, nu se cer liste cu semnături ca o condiție prealabilă a participării la europarlamentare. Aceasta este situația în Franța, Danemarca, Estonia, Letonia, Finlanda, Grecia, Portugalia, Cehia, Suedia și Slovacia. În alte țări, se cere o listă de semnături, dar la un nivel rezonabil: 30 în Marea Britanie și Olanda, 2.600 în Austria, 4.000 în Germania, 5.000 în Belgia, 10.000 în Polonia, 15.000 în Spania, 20.000 în Ungaria. După România, Italia cere cele mai multe semnături, respectiv 30.000, dar, totuși, cu 170.000 mai puțin decât în țara noastră!”.

Să vedeți cu ce viteză se apucă apostolii renașterii României, cei mai sinceri, corecți și competenți din neamul nostru de adunat semnături, din nou, dar separat, dacă – de fapt după ce – li se respinge contestația la Înalta Curte. În loc de 200.000, le trebuie dublu. S-or fi gândit la asta?…

Actualizare parțială:

Încă de aseară, târziu, s-a aflat că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestaţia formulată de Uniunea Salvaţi România, Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate şi Alianţa 2020 USR PLUS. A fost anulată Decizia nr. 3D/07.03.2019 emisă de Biroul Electoral Central. Hotărârea , definitivă, pronunțată în ședința publică, a admis și protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR PLUS”.

Dosarul nr. 724/1/2019 a fost judecat la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.

Vom reveni cu amănunte și comentarii, pentru a înțelege ce s-a întâmplat, în măsura în care va fi accesibilă motivarea hotărârii. E prematur de apreciat în acest moment dacă Înalta Curte a început din nou să adauge la lege, după modelul consacrat sub regimul Băsescu, sau a contat numai șmecheria cu întoarcerea lui Nicușor Dan în USR.

Viorel COSMA

1 Comentariu
  1. Noru spune

    De ce sa nu mai adaugam un zero la numarul necesar de semnaturi…asa cum sunt aproape toti politicienii

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More