Adevăratul start al adoptării măsurilor economice de sprijin

0

Mijloacele de informare românești, indiferent de anvergură, s-au întrecut în ultimele zile în prezentarea insistentă a diverse măsuri pentru contracararea efectelor economice ale crizei generate de răspândirea noului coronavirus. Unele decizii deja luate țin de competențele directe ale autorităților guvernamentale și/sau locale. Multe, foarte multe altele reprezentau în realitate dorințe imposibil de pus în aplicare în lipsa unui cadru național oficial unic, coerent, bazat pe acțiune, nu sub semnul lui „dacă va fi cazul” și „poate lua măsuri”. Motivul principal al amânării adoptării măsurilor este știut de toată lumea: aventura politică în care țara a fost târâtă prin operațiunea „Totul sau nimic”, desfășurată pentru a împlini cunoscutele ambiții de-a ține alegeri parlamentare anticipate. Mai bine anticipau explozia crizei. Sau țineau cont de avertismente în genul celor prezentate (și) de noi, prin preluarea în serie, integral sau parțial, a unor materiale serioase, asumate în special de Remus Borza, consilier onorific al prim-ministrului Guvernului României.   

■ Rostul unui consiliu deseori ignorat

Ajungând la zi, semnalăm un eveniment de maximă importanță pe drumul adoptării măsurilor economice de sprijin, un adevărat start al adoptării lor. De la ora 13:00, prin sistem de videoconferință, se va desfășura o ședință a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Partea guvernamentală este reprezentată, în sfârșit, de un guvern cu legitimitate întărită de votul de încredere acordat de Parlament. Consiliul este organism consultativ al partenerilor sociali și funcționează în baza Legii nr. 62 din 10 mai 2011. La acesta se referea Ludovic Orban, duminică seară, când vorbea despre consultarea partenerilor sociali.

Consiliul Naţional Tripartit, prezidat de prim-ministru, are următoarea componenţă:

a) preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional;

b) reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin decizie a primului-ministru, cel puţin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum şi din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali;

c) reprezentantul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi membrii conveniţi cu partenerii sociali.

Din lista principalelor opt atribuții, cel puțin trei conturează importanța vitală a întâlnirii de astăzi:

– dezbaterea şi analiza proiectelor de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental;

– elaborarea şi susţinerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor şi standardelor în domeniul dialogului social;

– soluţionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială şi economică.

Indiscutabil, discuțiile despre măsuri propuse sau convenite în diferite formule de consultare anterioare, dar numai cele oficiale, și-au avut rostul lor. Părerile legate, de exemplu, de planuri și para-planuri ale aproape încremenitei Uniunii Europene, mai mult rău au făcut, generând iluzii, și acelea răstălmăcite, la fel ca suita de declarații inconfundabile din partea ministrului Florin Cîțu.

■ Borza a fost din nou la datorie

Unul dintre puținele momente de luciditate, prea puțin dezbătut la rigoare, s-a înregistrat miercurea trecută, noaptea, la Palatul Victoria, de față cu președintele Iohannis și premierul Orban. A avut loc prima ședință a Grpului de lucru interinstituțional însărcinat cu evaluarea impactului Coronavirusului asupra economiei românești și cu găsirea unor soluții și mecanisme de stimulare economică și compensare a pierderilor agenților economici afectați de COVID-19. Ce s-a întâmplat de joi încoace, la scară națională, e inutil de trecut în revistă. Cel puțin o altă ședință, tot prin videoconferință, s-a ținut duminică după-amiază. Informațiile din interior n-au beneficiat de mediatizare.

Agenda ședinței de miercuri, 11 martie, a fost limpede justificată de recunoscutul vigilent de serviciu pe țară Remus Borza, înainte de întâlnire, pe propriul site, sub titlul Statul va trebui să sprijine companiile afectate de Coronavirus. Abordarea e comparabilă cu încălzirea înaintea startului. Câteva pasaje merită reținute cel puțin în ideea de a urmări ce e luat în seamă și cum se regăsește în pachetul de măsuri de sprijin:

► Deși economia românească este puternic afectată de Coronavirus, în special în domeniul transporturilor și cel ospitalier (baruri, hoteluri, restaurante), BNR nu a luat nicio măsură, menținând nivelul dobânzii de politică monetară neschimbat din 2018, respectiv la 2,5%. Pe lângă aceste măsuri de politică monetară luate de marile economii ale lumii, guvernele țărilor respective au pus la bătaie pachete financiare și fiscale care să împiedice căderea economiilor lor în recesiune. Donald Trump a promulgat o lege prin care se alocă 83 miliarde de dolari pentru combaterea efectelor Coronaviruslui în economie și pentru dezvoltarea de vaccinuri. China a alocat 16 miliarde de dolari pentru combaterea epidemiei, iar cancelarul german Angela Merkel a anunțat un pachet financiar intre 17 si 50 miliarde de euro pentru stimularea economiei. Guvernul francez va scuti pe o perioadă determinată agenții economiei de plata unor contribuții sociale și taxe. Banca Rezervelor din India va injecta în sistemul financiar 14 miliarde de dolari, iar guvernul Italiei își va asuma o creștere a deficitului cu 0,35% și va veni cu un pachet de 5 miliarde de euro pentru a sprijini economia celei mai afectate țări europene de COVID-19. Guvernul Coreei de Sud alocă 9,8 miliarde de dolari pentru a compensa impactul economic al epidemiei de Coronavirus.

► În România, din păcate, avem alte priorități. Desemnarea candidaților pentru primării și Consilii Județene, alegeri legislative anticipate sau la termen, în timp ce zeci de mii de firme sunt cu un picior în groapă.

►  La bugetul României, de 360 miliarde lei, echivalentul a 80 miliarde euro, și la un deficit bugetar de 40 miliarde de lei, e aproape imposibil să găsim surse de finanțare și de compensare a pierderilor companiilor în dificultate. Cu toate acestea, va trebui să identificăm in Buget 100-200 de milioane de euro pentru a acorda ajutoare de salvare rambursabile pe o perioadă de 6-12 luni pentru companiile strategice și aici am în vedere transportatorii aerieni și producătorii de medicamente. Pentru ceilalți agenți economici din alte industrii, afectați de COVID-19, trebuie să venim cu măsuri fiscale prin care să îi scutim pe o perioadă de 3-6 luni de plata CAS sau CASS precum și prin preluarea la bugetul de stat a plății zilelor libere pe perioada suspendării cursurilor pentru părinții copiilor școlarizați în ciclul preșcolar și primar.

► Toate aceste măsuri s-ar putea să nu fie de ajuns și să nu putem evita o nouă criză economică. În acest context, Guvernul trebuie să își asume, în al 12-lea ceas, reforma marilor sisteme publice: administrație, sănătate, învățământ. Să urmărească optimizarea cheltuielilor în sectorul bugetar, creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat, crearea de excedente bugetare și comerciale și în primul rând susținerea și finanțarea investițiilor, singurele în măsură să dea sustenabilitate economiei românești. BNR, la rândul ei, trebuie să reducă dobânda de politică monetară într-un interval de 1,5-2%, trebuie să ia măsuri de creștere a gradului de intermediere financiară care în prezent este la 27%, cel mai mic din Europa, și să determine băncile comerciale să finanțeze și economia, nu doar statul.

În așteptarea măsurilor noastre, le puteți analiza pe cele inițiate de statele membre ale UE. Documentul de 22 pagini e sub antetul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Comentariile sunt de prisos – n-ar face altceva decât să ambaleze nervozitatea națională și discuțiile despre iminența unui fiasco economic. (Viorel COSMA)

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More