Bomba zilei: Starea de urgență e pusă la îndoială de Remus Borza

0

Comentariul publicat, astăzi, de Remus Borza – Starea de urgență bagă economia în carantină – pune serios pe gânduri. Autorul, consilier onorific al prim-ministrului Guvernului României, nu se dezminte. Merge pe linia sa proprie de analiză, cu argumente specifice, greu de ignorat, fără a ține cont de cine se va supăra. Afirmă și argumentează că decretarea stării de urgență în România nu se impunea, în ideea că este o măsură excesivă, subliniind teama ca nu cumva să aibă consecințe sociale și economice dezastruoase. Fără a minimaliza riscurile răspândirii noului coronavirus, prefera alte căi de acțiune pe linie medicală și exprimă îngrijorarea că pshihoza Coronavirus va face ravagii mai mari decât virusul în sine. Înainte de a vă oferi comentariul în integralitatea lui, merită marcată o adevărată bubă infecțioasă: „Unul din motivele invocate de către autorități pentru a justifica instituirea stării de urgență constă în posibilitatea instituțiilor sanitare de realiza achiziții directe de medicamente și aparatură medicală. Pentru asta nu era nevoie de declararea stării de urgentă. Printr-o ordonanță de urgență se deroga de la regula licitației pentru achiziționarea celor necesare combaterii epidemiei. De abia așteaptă afaceriștii din sistemul public de sănătate să mai facă și ei un ban din achiziții directe la prețuri mari și comisioane pe măsura”. Nu de alta, dar să avem un motiv suplimentar pentru a sta cu ochii larg deschiși pe urmările acestei poziții susținute de cineva care nu-i un oricine din România. (Viorel COSMA)  

„Joi, în ședință comună, Senatul și Camera Deputaților vor da un vot privind încuviințarea stării de urgență pe teritoriul României instituită de Președintele României prin Decretul 195/2020 pentru o perioada de 30 de zile. Votul va fi cvasiunanim în favoarea acestei măsuri pentru că e în mare vogă zilele astea. Ori dacă alte state au luat o atare măsură, musai trebuie să o copiem și noi. Doar că la noi nu se impune. Din fericire, datorită măsurilor luate de Guvern, încă din ianuarie, avem doar 217 români infectați cu Covid 19 (la ora redactării textului – n.red.) și nici un deces.

Conform Constituției, starea de urgență poate fi instituită în cazul unui război sau în eventualitatea unor catastrofe naturale. În acest moment, România nu se află în niciuna dintre aceste situații și de aceea, instituirea stării de urgență reprezinta o măsură disproporționată față de evoluția pandemiei. Nici preventiv, pentru a preveni o escaladare a epidemiei, o atare măsura nu se impune. Chiar ieri Președintele ne spunea că 75% dintre românii infectați cu Covid 19 au o formă ușoară a virozei, doar 3 cetățeni fiind într-o situație mai gravă, dar stabilă și 19 pacienți s-au vindecat și au fost externați. Dar mai bine sa fim precauți, ar spune unii, să preîntâmpinăm o nenorocire. Deci în loc sa fim optimiști, sa gândim pozitiv, mai bine să fim fataliști și panicarzi.

Instituirea stării de urgență este motivată de necesitatea protejării vieții și sănătății cetățenilor și de contracarea crizei create de Coronavirus, însă mi-e teamă ca nu cumva să aibă consecințe sociale și economice dezastruoase. Sentimentul neputinței, al vulnerabilități în fața bolii, teama, frica, panica, vor pune stăpânire pe noi și ne vor demoraliza și demobiliza. Măsurile de distanțare socială vor inchide multe afaceri, chiar industrii și vor afecta grav mediul de afaceri. Conseciența: zeci de mii se falimente, sute de mii de șomeri, criză economică.

Soluția prevenirii răspândirii infecțiilor cu Coronavirus ar trebui să fie izolarea persoanelor cele mai vulnerabile, vârstinicii, categoria cea mai afectată și din rândul căreia se înregistrează aproape exclusiv decesele atribuite Covid-19. Soluția corectă ar trebui să fie, așa cum fac deja alte state, precum Anglia sau Olanda, imunizarea în masă a populației, nu izolarea forțată, care nu face decât să încetinească imunizarea la scară națională. Unul din motivele invocate de către autorități pentru a justifica instituirea stării de urgență constă în posibilitatea instituțiilor sanitare de realiza achiziții directe de medicamente și aparatură medicală. Pentru asta nu era nevoie de declararea stării de urgentă. Printr-o ordonanță de urgență se deroga de la regula licitației pentru achiziționarea celor necesare combaterii epidemiei. De abia așteaptă afaceriștii din sistemul public de sănătate să mai facă și ei un ban din achiziții directe la prețuri mari și comisioane pe măsura.

Următoarele, cel puțin, 30 de zile vom sta cu sabia deasupra capului, fiindu-ne indusă spaima că vom ajunge la mii de pacienți infectați, internați și în stare critică care să reclame ventilație în terapie intensivă, vom plăti oricât să mai cumpărăm vreo o mie de aparate de ventilație. Asta în condițiile în care România are, în prezent, 2.816 ventilatoare din care 200 au fost achiziționate săptămâna trecută în regim de urgență. (Iată că se poate achiziționa în regim de urgență fără a decreta starea de urgență). Spitalele românești dispun și de 4.600 de paturi de terapie intensivă. În prezent doar 3 pacienți sunt în stare critică pe terapie intensivă, dar sunt în stare stabilă, niciunul nefiind ventilat mecanic. Și atunci la ce ne mai trebuie mii de aparate de ventilație?

Săptămâna trecută Organizația Mondială a Sănătății a upgradat epidemia de Coronavirus la nivelul de pandemie. În lume, s-au infectat cu acest virus 183.116 de oameni din 162 de țări, dintre care aproape 80.000 deja s-au însănătoșit, iar 7.175 de persoane au murit. Cele mai afectate țări sunt China (80.881 de îmbolnăviri și 3.226 de decese), Italia (27.980 de îmbolnăviri și 2.158 de decese) și Iran (14.991 de îmbolnăviri și 853 de decese). Ce nu ne spune nimeni este că în Italia în fiecare an mor circa 8.000 de oameni din cauza gripei sezoniere și peste 85.000 la nivel global. La fel și în România, în ultimile 5 luni au murit din cauza gripei peste 50 de concetățeni. Deși gripa comună face de zeci de ori mai multe victime decât Coronavirus, nicio țară nu a închis școlile, granițele și nici nu au declarat stare de urgență.

În România avem doar 217 de îmbolnăviri (vezi referința temporală de mai sus – n.red.) cu Coronavirus și niciun deces, iar 19 persoane s-au vindecat și au fost externate. În aceste condiții, chiar e nevoie de instituirea stării de urgență? Epidemia de rujeolă din 2018 a ucis peste 140.000 de oameni în întreaga lume, majoritatea victimelor fiind copii cu vârsta sub 5 ani. În anul 2000, peste 535.600 de oameni au murit din cauza rujeolei la nivel global. În România, din 2016 până la sfîrșitul anului 2018, au murit din cauza rujeolei 64 de copii. Nici în 2000, nici în 2018, nu s-a decretat stare de urgentă.

La nivel global, nivelul de isterie este deja la cote pe care nu ni le-am fi putut imagina până acum câteva săptămâni. Toată Planeta se află la începutul unei crize sociale și economice fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace de natură a genera o schimbare de paradigmă, de hegemonie și de raporturi interstatale.

Pierderile financiare sunt deja enorme și vor continua să creasca pe măsură ce pshihoza Coronavirus va face ravagii mai mari decât virusul în sine, fiind estimate la peste la 27 mii miliarde dolari, o treime din PIB-ul global.

Indicele bursier Dow Jones a scăzut cu aproape 13%, la cel mai mic nivel din 1987 încoace, la 20.188 de puncte, în timp ce S&P 500 a înregistrat o scădere cu 12%, cel mai jos nivel din decembrie 2018, iar Nasdaq a coborât cu 12,3%, un record negativ din întrega sa istorie. În această isterie și lipsă generalizată de încredere, bursele europene, americane și asiatice au început săptămâna cu scăderi de peste 9%. Piața italiană de capital a scăzut cu 9,5%, cea chinează a scăzut cu 3,4%, cea japoneză cu 2,4%, cea australiană cu circa 10%, cea mai mare scădere din anul 1987 încoace. Bursa de Valori București a raportat o scădere de 5,7%. În același timp, leul s-a devalorizat în raport cu euro la un nivel istoric de 4,83 de lei, și chiar dacă unele bănci au anunțat deja că vor suspenda plata creditelor și a ratelor, datoriile firmelor și ale persoanelor fizice nu vor dispărea și vor trebui să fie achitate și după ce această isterie generalizată se va încheia. Numai că puțini vor putea să o mai facă, pentru că nu vor mai avea locuri de muncă, nu vor mai avea firme, nu vor mai avea bani.

Închiderea școlilor și a granițelor, restrictionarea traficului aerian, maritim și terestru, condițiile de funcționare impuse companiilor și autorităților publice vor genera pierderi la bugetul de stat de peste 10 miliarde euro! Asta va însemna un deficit bugetar de peste 7% și intrarea economiei românești în recesiune din trimestru al 2-lea. În lipsa unor investiții care să fi dat sustenabilitate economiei, cu deficite bugetare și de balanță comercială record, cu scheme supradimesionate și supraremunerate de personal în sectorul public, România, într-un context economic global nefavorabil, se va confrunta cu o criza economică mult mai severă și dureroasă decât cea din 2009-2010.”

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More