ISJ Neamț: Ce ascunde liniștea pogorâtă peste pretransferul cu petiții și protest?

0

Protestul care a strâns grupuri simbolice de părinți și elevi la Colegiului național „Petru Rareș” în dimineața zilei de luni, 26 aprilie, în fața Inspectoratului Școlar al Județului Neamț, a trecut de parcă n-a fost. Exprimate inițial sub formă de petiții scrise, nemulțumirile au la origine o operațiune comparabilă cu evacuarea mascată – cu aparență de legalitate – a două profesoare care predau la celebra școală aflată în al 152-lea an de existență. Concret, Maria Georgiana Caia (matematică) și Mariana Frenți (fizică) sunt titulare la Colegiul național „Calistrat Hogaș”, doar că se bucură de o susținere impresionantă la Rareș, unde predau la clase din ani diferiți și doreau să se mute cu totul pe catedre libere.

Anterior, problema ce ține de mobilitatea personalului didactic se rezolva operativ cu acordul părților, între direcțiunea școlilor și cu binecuvântarea consiliilor de administrație. Pe stilul nou, marcat de urgențe și alerte numai bune de băgat la deschidere de creatorii (guvernamentali) de birocrație pentru a acoperi absolut orice le trece prin cap, indiferent de domeniu, s-a schimbat metodologia. În joc intră inspectoratele școlare cu grile, evaluări, punctaje și clasamente de sezon plandemic. (Întregul clasament este postat aici de pe 19 aprilie a.c.)

■ „Sororitatea” inspectoarelor a funcționat de minune

În ciuda transparenței trâmbițate de către conducerea ISJ Neamț, părinții rareșiștilor acuză fără ezitare favorizarea – cu aparență de legalitate, desigur – a trei profesoare cu funcții în inspectorat. Funcțiile și implicarea (măcar scriptică) în activități inaccesibile truditoarelor de la clasă ar fi asigurat punctele suplimentare și plasarea în fruntea listelor de pretransfer. Este una dintre acele situații clasice când oricât de legal ar arăta ceva, nu ține loc de corectitudine, de moralitate. Dar o să vedeți mai încolo cât de șchioapă e acoperirea legală. 

Principala vizată este Elena Genoveva Irimia, inspector școlar general adnunct, profesoară de matematică la Colegiul Național de Informatică Piatra-Neamț. Ea „a suflat” pe bază de puncte postul dorit de profesoara Caia. Locul eliberat, așa cum se știa cu mult înainte de formalitatea caraghioasă cu ședință maraton la ISJ, era vizat de Elena Morariu de la Colegiul Tehnic de Transporturi, pe deasupra inspectoare de matematică.

„Sororitatea” inspectoarelor lovește la fel de tare la fizică. Profesoara Frenți de la Hogaș nu avea nicio șansă în fața Anei Cezarina Moroșanu de la Colegiul tehnic „Gheorghe Cartianu”, posesoare de doctorat în fizică, inspectoare de profil, plus co-responsabilă cu managementul instituțional. (Pentru traducerea corectă a cuvântului sorority, din aceeași familie cu fraternity, așteptăm ajutor de la Ana Alina Ichim, inspectoare de engleză, provenită din pepiniera de competențe de la Târgu-Neamț.)   

De observat, părinții au fost vehemenți în a reproșa disprețul împăciuitorist cu care sunt tratați ca în fața unei fatalități suverane. Câțiva au vorbit pe șleau despre înșelăciune în oferta educațională. De exemplu, dacă ar fi fost topiți după neasemuitele competențe profesionale ale inspectoarei Moroșanu, sigur își îndrumau copiii direct spre colegiul Cartianu.

■ Un cadru legal gata șubred

Trei părinți au beneficiat, luni dimineață, de o audiență la Dana Lăcrămioara Păiuș, inspector școlar general adjunct din pepiniera romașcană de cadre, profesoară de limba și literatura franceză, președintă a Comisiei de mobilitate, locțiitoare la comanda ISJ în lipsa șefului. Ceva-ceva s-a întâmplat pe-acolo, nu e limpede ce, căci între timp avea să apară brusc, extrăgând-se din concediul de odihnă, însuși „generalul” Mihai Obreja.

Adjuncta Păiuș și-a efectuat o parte din datoria administrativă lăudând fără ezitare capacitatea, competența și activitatea colegelor inspectoare, toate acestea reflectate în punctaje. A insistat apoi pe respectarea cu fidelitate și pas cu pas a legii în toată operațiunea contestată. Lege-n sus, lege-n jos, lege la dreapta, lege la stânga. I s-a atras atenția că un ordin de ministru nu e lege, dar nu s-a prins. Ierarhia normelor și normele de tehnică legislativă nu rulează la cinematografele politice nemțene. Întrebată direct dacă știe sau nu problemele de constituționalitate și legalitate ale întregului pachet de măsuri adoptate/ impuse în România sub pretextul stării de urgență/ alertă, a mărturisit cu sinceritate dezarmantă că nu. Nu-i de mirare. Vorbim despre aceeași Păiuș intrată în istorie când s-a făcut de râsul-râsului-de-plâns, anul trecut. Nu aflase în câte locuințe din județ elevii n-aveau cum utiliza tabletele (ipotetice) pentru teleșcoală din simplul motiv că nu erau racordate la energie electrică.

Din anunțul oficial al ședinței de repartizare, făcut pe 21 aprilie, se reținea suportul asigurat de Ordinul nr. 5991 dedicat aprobării „Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învțământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022”. A dat buzna peste profesori pe 11.11.2020 și poartă semnătura Monicăi Anisie. Ordinul are în vedere și Ordonanța de Urgență nr. 70 din 14 mai 2020, „privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul”… bla-bla-bla. Trimiterea este la articolele 40, 41, 42, 43 și 45 din ordonanță. În esență, pentru speța noastră, se vorbește de restricțiile legate de adunările publice, de restrângeri de activitate și de o metodologie pentru pretransferuri ce urma să fie elaborată în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a OUG nr. 70 (vezi art. 41). De câte ori 15 zile au trecut până în noiembrie calculează adjuncta Păiuș. Fără doar și poate, găsesc ei justificări măiestre. La fel ca pentru draftul calendarului etapelor de pretransfer (Pretransferul personalului didactic 2021 – calendarul etapelor (draft) – Edupedu.ro) finalizat de minister și publicat de Asociația Edupedu pentru Educație pe site-ul www.edupedu.ro pe 17 noiembrie.

17.365 de vizualizări înseamnă ceva. Cinci la număr sunt activitățile nominalizate a fi suspendate de spaima situației epidemiologice și „până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice”, potrivit notei de final. Lecturarea activităților reconfirmă cât de proști ne cred panaramele astea nemaipomenit de competente politic. Iată un exemplu ilustrativ de activitate suspendată, una tulburătoare, cu un factor de risc asupra căruia însuși Raed Arafat a omis să se pronunțe, prin urmare demnă de cercetat la cercuri tehnico-aplicative sub îndrumarea inspectoarelor de la ISJ Neamț: afișarea la sediile unităţilor de învăţământ a condiţiilor specifice şi a grilelor de evaluare aferente acestora (dacă este cazul) pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, avizate de inspectoratele şcolare (pentru unitățile de învăţământ care nu au avut condiții specifice pentru etapa de transfer).  

Cu alte cuvinte, restricțiile au funcționat de minune ca pretext. Șmecheria reală e în metodologie, nu în restricții. I-a dus mintea până-ntr-acolo încât au afirmat că restricțiile nu permiteau ținerea ședințelor de consiliu de administrație la unitățile de învățământ.

Dintre toate cele ce râd din ordonanță, mai e ceva musai de subliniat, ceva scris așa de clar încât să se vadă din Șperla Moldovei: metodologia se elaborează cu consultarea partenerilor de dialog social (vezi același buclucaș art. 41). Cine a auzit vocea sindicatelor, susurând în favoarea părinților, elevilor și școlilor, are de bună seamă un auz atât de fin că ascultă și muțenia.

■ Lumină explozivă de la profesorul Piperea, Gheorghe Piperea

Mai departe, nu rămâne decât ca o profesoară nemulțumită să conteste, pas cu pas, decizia. Desființarea ordinului de ministru este înlesnită de realizările prea puțin cunoscute și categoric foarte puțin dezbătute ale avocatului și profesorului Gheorghe Piperea. Domnul Conștiință Națională în lupta cu plandemia și vaxxinarea (termeni pe care i-a implementat exemplar!) i-a executat bine pe… călăii neamului, dar neamul nu e atent. Câteva detalii vor lumina cu siguranță pe mulți păcătoși prematur întunericiți.

Ziua de 12 aprilie a adus o veste uriașă. Secția de Contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, printr-o decizie pronunțată în 2 decembrie 2020, dar motivată și publicată abia cu o săptămână înaintea postării de pe contul personal de Facebook al maestrului, că „pandemia declarată de OMS în data de 11 februarie 2020 a fost <<certificată>> în România printr-o hotărâre a CNSU (Comitetul Național pentru Situații de Urgență – n.a.) din 21 iulie 2020”. Lesne de bănuit și pentru cei cu capul în norii toxici ai minciunilor guvernamentale, hotărârea nu a fost publicată niciodată în Monitorul Oficial. Adică nu există din punct de vedere legal și constituțional, cum accentuează avocatul cu doctorat (și) la Sorbona, nu la postliceale ajutătoare de neosecuriști vopsiți, fie din țară, fie din străinătatea convenabilă.

Păi, dacă plandemia a căpătat doar un soi de certificare pe 21 iulie anul trecut, iar Ministerul Sănătății a recunoscut că nu s-a emis niciun act normativ care să fi declarat epidemie în țară, insistă maestrul Piperea, indiferent ce ar încerca Înalta Curte să coafeze, n-are cum acoperi inexistența Hotărârii CNSU din simplul motiv că instanța supremă nu este nici legislativ, nici executiv. Subiectul este mult mai amplu. Consecințele, în orice altă țară decât Iohannistan, ar fi imediate și defintive în privința călăilor. Ce am publicat aici e suficient pentru un avocat onest și orientat dacă vrea să apuce fenta cu prerepartiția și să-i dea la temelie. 

■ În loc de prefinal, un scenariu teribil dă fiori rareșiștilor de toate vârstele

Adjuncta Păiuș a surprins ușor când l-a luat în colimator pe directorul Grigoruță Oniciuc de la Rareș. Interesant, nu suferea de singurătate în abordare. Pe lângă remarcile legate de înțelegerea actului managerial, s-a insinuat pe voci mixte că elevii și părinții ar fi fost contaminați cu o rație de manipulare dinspre director. Care director se află în prelungire de mandat. Care mandat se pune la bătaie începând cu luna iulie, ați ghicit!, pe bază de concurs național.

Dintr-odată, lui Oniciuc i s-au restaurat file uitate din CV. Consacrarea pe post e din vremea PSD, cu susținere (ne)recunoscută din partea unei foste senatoare absolventă de Rareș. I-a refuzat însă sprijinul în 2019, dând cu piciorul șansei uriașe de a include sărbătoarea de 150 de ani a colegiului în lista evenimentelor naționale de marcă, girate de guvern și finanțate corespunzător. Din încăpățânare, imediat în noiembrie, după schimbarea guvernului, directorul poreclit Lunetistul decreta că în „colegiul lui” nu va călca nici măcar emisarul premierului, cu un mesaj de salut, în condițiile în care patru (în prezent doar trei!) dintre cei cinci prieteni vechi și adevărați ai lui Orban din județ sunt rareșiști.

Deloc surprinzător, la cum pute ținuta morală contemporană de succes, pe Lunetist aveam să-l regăsim între fruntașii PNL ai anului 2020. Ceea ce dovedește încă o dovadă că un scuipat lins la momentul optim garantează un pas înainte. În cazul de față pe lista de candidați pentru Camera Deputaților.

Faza și mai tare abia urmează. Vine din pădurea cu zvonuri eligibile pentru povești de succes. Cică profesoara Irimia, ar viza nu doar transferul la Rareș, ci și postul de director ocupat cândva (cu succes prematur uitat!) de actualul ei șef, profesorul Obreja. Minunat!… Era păcat să se piardă bunătatea de experiență „directorială” a acestei ilustre profesoare. E nimeni alta decât demisionara cu strigături, în primăvara anului 2011, de la conducerea Colegiului național de informatică, înainte de a fi efectiv alungată. Atrocitatea săvârșită atunci împotriva unui grup de elevi de clasa a XII-a implicați de fapt într-un proiect artistic, atrocitate concretizată prin fugărirea lor la alte licee cu gir de la consiliul profesoral și consiliul de administrație, deși inițial se dorea o exmatriculare exemplară, nu se uită în veci. E imprescriptibilă prin raportare la memoria Cultului performanței, generic născut din spiritul Rareșului. Bafta tinerilor s-a numit atunci… rareșista pur-sânge Luminița Georgeta Vîrlan, inspector școlar general.

Dacă va fi să se împlinească zvonul, la ceremonia de inaugurare îl vom invita să filmeze ca pentru o docudramă pe Tudor Platon, liderul proiectului artistic din urmă cu 10 ani. Mândrul și bravul nostru pietrean, la 29 de ani, este o personalitate puternică în lumea filmului, un director de imagine de toată fala și cinstea. Fără absolut nicio legătură cu plandemia și varii făcături metodologice.

Viorel COSMA

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy