La 1941, se cerea înlocuirea primarului din „lipsă de spirit gospodăresc”

0

În februarie 1941, mai mulți locuitori ai orașului trimiteau un memoriu prefectului, în care deplângeau starea „de ruină” a orașului ca urmare a lipsei de „orice spirit de gospodărie a edililor”, cerând numirea în postul de primar a profesorului pensionar Neculai Bancea, „ca fiind un eminent gospodar și de cinste exemplar”[1]. Memoriu a rămas fără urmări din moment ce primarul în funcție, avocatul Ioan Bălan trimitea în vara anului următor un memoriu de activitate prefectului, în care arăta că în ciuda greutăților cauzate de război „populația a fost bine aprovizionată iar curățenia orașului nu lasă nimic de dorit, deoarce, în urma muncii depuse a și fost curățite toate străzile și maidanele, precum și curțile cetățenilor”. [2]

Primarul
arăta în memoriul de activitate că în oraș funționa din septembrie 1941 o
cantină pentru copii mobilizaților, unde luau masa zilnic 80-90 de copii, iar
pentru asigurarea funcționării cantinei pentru anul viitor „s-a făcut o grădină
de zarzavat pe terenul comunei”.

Populația nevoiașă a urbei a putut cumpăra lemne de foc, „cu prețul oficial, iar pentru cei săraci s-a luat măsuri de subsemnatul să se facă un depozit de lemne la uzină unde cumpărau necăjiții la preț oficial.” Primarul mai arăta că, în ciuda problemelor financiare, „am achitat complect datoria de 5.000.000 lei, ce am avut la CEC, pentru uzina electrică, sau achitat salariile funcționarilor la zi”, iar pentru asigurarea cu lemne a uzinei electrice și a școlilor a fost achiziționat un camion ce a fost plătit din bani ce ar fi urmat a fi dați  cărăușilor, așa că au fost aduși cu camionul de la Pipirig, „1200 metri steri cu 330 lei metru ster loco”, realizându-se o economie de 220 de lei la metrul ster, în condițiile în care metrul ster se vinde acu 550 de lei”, mai arăta primarul în raportul trimis prefectului, toate dovezi în apărarea sa.

Pentru apărarea
urbei de inundații a fost „construit  cu
muncă de folos obștesc, un dig la apa Ozană de circa 80 de metri liniari, în
valoare de aproximativ 100.000 lei”.

În încheierea memoriului sublinia că în vremuri grele „este nevoie ca la conducerea acestui oraș, să fie un om de drept, cu multă putere, localnic, cunoscător al situației și gospodăriei comunale, cum și al cetățenilor”, iar ca un răspuns al celor care-l voiau schimbat arăta că primăria trebuie condusă de un „ titrat sau ofițer superior cu grad de locot. Colonel, în conformitate cu art. 11 din Legea administrației cu noua împărțire a țării…și conform dispozițiilor ar. 4 din Legea administrației din august 1938, modificat prin Decretul lege 228 din 23 ianuarie 1942 și instrucțiunilor ministeriale din 4 martie 1942.”[3]

Potrivit
acestor prevederi legale, avocatul Ioan Bălan a rămăs în funcție până la 23
august 1944.

                                                                                                                                                  Prof.
Bălan Emanuel


[1] SJAN Neamt, fond Prefectura Neamț, dosar 336/1940, f. 36.

[2] Ibidem, f. 61.

[3] Ibidem.

Sursa: ZiarTarguNeamt.RO

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More